ClujNet.com Portal - Istoria Clujului

      Noua asezare romanã este mentionatã mai întâi în 107 sau 108, într-o inscriptie dãltuitã pe o piatrã kilometricã (miliarium) descoperitã în anul 1758, lângã Cluj, la Aiton, pe drumul imperial roman care venea de la Potaissa (Turda).
     Sub domnia împãratului Traian (98-117), Napoca a cunoscut o înflorire social-economicã si politicã remarcabilã, fapt care l-a determinat pe Hadrian, succesorul lui Traian, sã acorde localitãtii statutul de municipium, în anul 118-119, fiind primul municipium roman în regiunea de nord-vest a Provinciei, capitala Daciei Porolissensis. Pe timpul domniei împãratului Marcus Aurelius (161-180), municipiul Napoca a fost ridicat la rangul de colonia cu drept italic (ius Italicum), cel mai înalt statut urban din Imperiul roman, locuitorii sãi bucurându-se de drepturi si importante avantaje materiale.
     Pe lângã negotul înfloritor, în Napoca se practicau mestesuguri precum prelucrarea pietrei, a metalelor, olãritul. În Bulevardul Eroilor s-a gãsit un atelier de confectionat fibule de bronz, datat în sec. II, printre putinele de acest gen descoperite în Imperiul roman. Produsele numeroase erau destinate si comertului cu alte localitãti din Imperiu.
     Multi dintre colonistii veniti la Napoca, în special cei din rãsãrit, erau comercianti: ei au gãsit un vad bun pentru negotul lor cu produse agricole, sare (Cojocna, Sic, Ocna Dejului), minereuri, obiecte de lux etc.
     Orasele, castrele, asezãrile rurale, exploatãrile miniere, drumurile, ceramica, uneltele si obiectele de uz casnic, monede si podoabe, constructii impunãtoare, locuinte si ateliere, inscriptii si monumente de artã, datini, obiceiuri, limbaj, bagaj spiritual, folcloric si muzical, toate acestea sunt dovezi peremptorii de organizare statalã în pas cu vremea. Aurul, piatra, sarea, argila, lemnul toate prezente din abundentã, contureazã imaginea unui tinut bogat, ceea ce a permis dezvoltarea rapidã a mestesugurilor, cu precãdere în marile centre urbane. La Napoca si Potaissa functionau ateliere de pietrari, olari, ceramisti ale cãror produse satisfãceau nevoile unui întins teritoriu al provinciei romane.  (sus)
     Napoca si zona din jur s-a dezvoltat în mod deosebit datoritã pozitiei avantajoase pe care o detinea, la intersectia mai multor drumuri de legãturã si comerciale. În epocile istorice urmãtoare pozitia geograficã privilegiatã la întâlnirea mai multor cãi de comunicatie si comerciale, a jucat un rol important în consolidarea pozitiei strategice, industriale, comerciale, spirituale a zonei Clujului în aceastã parte a Europei.
     În anii stãpânirii romane, cultura materialã apoi cea spiritualã a colonistilor s-a împletit cu modul de viatã a populatiei majoritare dacice, influentându-l puternic, ceea ce a dus la romanizarea treptatã a autohtonilor care si-au însusit limba latinã si au adoptat civilizatia romanã, elemente ce au asigurat aici, dupã retragerea armatelor si a oficialitãtilor romane din Dacia (271 e.n.) continuitatea de viatã a unei populatii deplin romanizate, daco-romane, matricea etnicã a poporului român.

Cetatea colonistilor sasi >

sus