actualitatea clujeana

     Soliile importante care veneau la Cluj sau numai treceau pe aici, se compuneau, de obicei, din numerosi membri, care îsi aduceau întotdeauna bucãtarul lor, iar solilor cu suita redusã li se dãdea din partea orasului un mester bucãtar, care primea alimentele în naturã din depozitele orasului pentru a pregãti mâncãrurile gustoase si pretentioase. În zilele de post, pe care Domnii si boierii le tineau cu rigoare, se consuma: peste sãrat, crapi, somn, morun, scrumbii, stiucã, pãstrãvi, icre, raci, miere, pãsat de orz, s.a.m.d. În zilele de dulce nu lipseau: carne de vitã, de tap, miel, berbec, porc, iepure, carne de vânat, cãprioarã, purcel, pui, gãini (uneori fierte în zeamã de varzã), gâste, slãninã, cârnati, caltabosi, mãruntaie de vitã si de gâscã, apoi ouã, unt, brânzã, lapte cu orez, cas, smântânã, plãcinte, colaci, cozonaci, covrigi; fructe: mere, nuci, alune, pere, prune (si uscate), struguri, cirese, pepeni, piersici etc.; legume indispensabile: linte, mazãre, fasole, salvie, tarhon, pelin, varzã acrã, castraveti (si murati), ceapã, usturoi, ridichi, sfeclã, hrean, petringel, salatã, cuisoare si colonialele: piper, sofran, ghimber, cuisoare, migdale, scortisoarã, orez, stafide, untdelemn, lãmâie, portocale, zahãr de trestie, apã din roze.
     La mâncare bunã se cerea si bãuturã multã si bunã: rachiu, vinars, bere, must, dar în deosebi, în mari cantitãti, vinul veselitor aflãtor din belsug la Cluj, pe mai multe sortimente si vechimi, si de diferite culori: alb, rosé, rosu. Dealurile din jurul cetãtii erau pline cu vitã de vie: calea Baciului, coasta pãdurii Hoia (Donáth), dealul Feleacului, dealul Sfântu Gheorghe, viile din satele apartinând cetãtii etc. Vinul Clujului era renumit în aceastã parte a Europei, iar oaspetii nu odatã petreceau pânã în zorii zilei, ca de exemplu aga Stefan Rãzvan, în 11 decembrie 1592, viitorul Domn de câteva luni al Moldovei, a cãrui vãduvã Mãriuca, cu mosii în judetul Somes, s-a mãritat dupã bogatul Voievod Ionas din Boiul Mic, cel ce împrumuta cu sume mari stãpânul Ardealului de atunci: Generalul Basta.                              (sus)
     Despre felul cum administratia orasului îsi procura alimentele si bãuturile, avem documente edificatoare: între 25 iulie si 10 august 1605 urma sã se tinã dieta Ardealului la Cluj, la care avea sã participe si principele. Consiliul orasului hotãreste, pentru buna aprovizionare, ca: "mãcelarii breslasi în tot timpul când principele e în oras, sã taie de la intrarea lui în fiecare zi câte 5 vite, cârnãtarii câte douã, iar mãcelarii români sã taie cât mai multe".
     La 24 martie 1594, Clujul gãzduieste pe "Mãria Sa pe Baltazar Báthori si pe cardinalul Andrei Báthori din rânduiala birãului si a întregului Sfat în felul urmãtor: s-a cumpãrat tipãu (pâine micã franzelã de casã), de la vãduva lui Andrei Nagy; pâine albã de la Margareta Morika; pâine obsteascã de la sotia lui Francisc Szakács, de la sotia lui Mihai Kerekes si de la sotia lui Ambrozie Molnos, vânzãtoarea unor asemenea produse în piata Clujului. Carne de vacã si altã carne de la Nicolae Cighe si de la Luca Chrinler. O jumãtate de vitel cu picioare, cu cap si cu mate cu tot de la Ion Tereni. Slãninã de la sotia lui Ambrozie Szörös. De la sotia lui Petru Keömüves s-a cumpãrat varzã acrã. Pãtrunjel, ceapã, patru gâste, trei gãini, pãsat proaspãt, 3 funti de stafide, 1 funt de migdale, felurite poame, ridichi, 2 stiuci de 24 fonti, 6 mãsuri de otet, 2 mãsuri de miere, ouã, 2 1/2 mãsuri unt, piscariu, ulei, untdelemn, lumânãri de la unii si altii. Un peste mare sãrat de la sotia lui Toma Keömüves. De la Lukács vin rosu, 25 de vedre, 16 florini.
S-au dat daruri: lui Pancratie Sennyey 8 stofe de cãmucã, cu 1 fl. si 80 denari cotul; la fel lui stefan Bodoni. Nevestei lui Ion Szakács i-a dat judele 3 coti stofe de cãmucã.
     Bani au fost dati diacului Ghergheli, feciorul de camerã a Cancelarului, 2 taleri pro fl. 2 d: celor patru muscali ai Domnului, bucãtarilor, trâmbitasilor, cãlãretilor de la caii de frunte, vizitiilor de la caii trãsurii Domnului. De la Matei Vicey au fost cumpãrate 5 cupe de aur. S-a cumpãrat de la Mihai Tothházi o cupã auritã, pe care judele a dat-o lui Alexandru Kendi.
     Judele a dat douã cupe aurite lui Balthazar Báthori, o altã cupã lui stefan Báthori.
     Judele a dat diacului stefan, cameristul Domnului 2 linguri de argint."                               (sus)
     Pe lângã mãrfurile deja enumerate, în socotelile orasului Cluj, în a doua jumãtate a secolului al XVI-lea apar formulãri ca: vin vechi, vin nou, vin din al nemtilor, vin pentru dejun, vin din cel mai bun, vin din cel cu 4 bani, vin din cel cu 3 bani, vin din cel cu 2 bani, vin din al orasului, pesti din Somes, raci si tipari, lubenitã, pepeni; ca bucãtar (în 1593) apare numele drobantului Gheorghe Mohi; Gáspár Szütsi apare ca si comerciant de peste, comerciant de vin Gáspár Szegedi si Stefan Kakas; socotitori (delegati însotitori): Stefan Nagy, Andrei Nagy, Grigore Vass, Andrei Ratz, Sigismund Ratz.
     Banul Mihai solul din Muntenia, la 5 ianuarie 1597, a fost gãzduit la Cluj la Toma Bornemissza.
     Specialisti în transporturi rapide, pe distante mai mari sunt: Ioan Diacul - "duce la Turda cu 4 cai, pe Nicolae Borbély din Muntenia si pe boierii care armau oaste, precum si pe Luca Kápolnay cu echipamentele militare" (5 ianuarie 1595); Károl Péter - "duce la Turda (2 februarie 1598) într-o cãrutã cu 6 cai pe fratele voievodului Mihai întors de la împãratul"; Martin Kasa duce cu 6 cai la Zalãu trãsura cu plãtitorul de lefuri din Muntenia; la 25 mai 1598, Gheorghe Hermani duce cu un car cu 6 cai la Turda, vesminte de zale, coifuri si alte scule pentru voevodul Mihai; la 2 noiembrie 1598, Anton Nagy duce la Turda cu o cãrutã cu 3 cai pe servitorii voevodului Mihai, boierul Petru cu încã 2 persoane; la 31 octombrie 1598 Iacob Mandro duce cu o cãrutã cu 8 cai salariul lunar pentru oastea lui Mihai Vodã pânã la Huedin etc.

oaspeti de seamã >

sus