•Actualitatea>>
•Comandã
lucrãrile:
Primarii clujeni din 1918 si pânã în prezent. Imagini, fapte, context istoric, date biografice.
Numerosi clujeni si-au pãrãsit domiciliul, încât peste 400 de case au rãmas pustii, iar populatia orasului a început sã scadã vertiginos. Datoritã neglijentei trupelor de ocupatie, în 1697 a izbucnit un incendiu urias, care a distrus orasul aproape în întregime, iar proiectilele depozitate în piata centralã au explodat, provocând daune imense. Circa 1000 de case au fost distruse cu aceastã ocazie.
Pe lângã celelalte neajunsuri, autoritãtile austriece au hotãrât sã renunte la sprijinirea economicã a Clujului. În 1695 au fost retrase privilegiile orasului cu privire la obligativitatea negustorilor ardeleni de a-si aduce mãrfurile în depozitele din localitate, precum si dreptul primordial al mestesugarilor clujeni la cumpãrarea unor materii prime. Toate aceste inconveniente au atras nemultumirea clujenilor, care au sprijinit rãscoala lui Francisc Rákoczi.
Luptele dintre trupele austriece si rãsculati au provocat daune uriase orasului, care trecea foarte des de la o stãpânire la alta. De câte ori trupele austriece preluau controlul asupra Clujului, pretindeau mari contributii financiare si în produse. Pe lângã toate acestea, luptele si asediile neîncetate au dus la distrugerea a nenumãrate constructii din lãuntrul orasului, nimicirea suburbiilor, morilor, viilor si culturilor. Totalul pagubelor provocate în timpul operatiunilor militare au fost apreciate de conducãtorii orasului la circa un milion de florini.
La sfârsitul secolului XVII, noteazã istoricul Báthory Lajos, principatul intrã sub dominatie austriacã. În 1687 principele Mihail Apafi a fost nevoit sã semneze tratatul de la Blaj, prin care 12 orase si cetãti transilvane erau nevoite sã primeascã pentru iernat garnizoane austriece si sã plãteascã o importantã contributie bãneascã. Printre ele s-a numãrat si Clujul, care în 1687 a fost obligat sã gãzduiascã trupele ducelui de Lotharingia, asigurând bani, produse si vite în valoare de 100.000 de florini. Ostasii încartiruiti au împãrtit orasul între ei, jefuind locuitorii si obligându-i la contributii suplimentare, confiscându-le, în caz contrar, avutul.
