ClujNet.com Portal - Istoria Clujului

     Clujul, a devenit însã, la un moment dat, centrul reactiunii nobiliare maghiare. În 15/27 aprilie este arestat avocatul Florian Micas, apoi tinerii Ioan Dorobont si Stefan Molnar. Tot la Cluj este încarcerat Alecu Russo, August Treboniu Laurian, Nicolae Bãlãsescu, iar, mai apoi prefectul Alexandru Bãtrâneanu si tribunii Vasile Simonis si Vasile Turcu, ultimii trei fiind executati de "Tribunalul de sânge" al revolutiei maghiare, în hotarul localitãtii Someseni. La 11 mai 1849, din ordinul aceluiasi "Tribunal" din Cluj este executat la Poarta de nord a fortãretei de pe Cetãtuie, eruditul profesor sas Stefan Ludwig Roth, militant clarvãzãtor al revolutiei din 1848-1849.

(sus)

    În momentul de rãscruce a revolutiei din 1848-1849, Clujul va adãposti tratativele lui Nicolae Bãlcescu si Cezar Bolliac, duse cu oficialitãtile revolutionare ungare de aici (Boczko Dániel, John Paget) pentru împãcarea revolutiei maghiare (în frunte cu Kossuth Lajos) si cea românã (condusã de Avram Iancu).
    Delegatia revolutiei române de dincolo de munti (Nicolae Bãlcescu, Cezar Bolliac, Ioan Deivos, Marcu Duiliu, Petrache Nenisor, Alecu Manu, G.I. Vernescu s.a.) dupã întâlnirea de la Seghedin cu Kossuth Lajos, din 13 iulie 1849, si întelegerea semnatã cu acesta, porneste spre Cluj unde ajunge la 19 iulie 1849, cazatã fiind la hotelul "Biazini", acolo unde fusese adãpostit si poetul revolutionar maghiar Petöfi Sándor, în periplul sãu transilvãnean.
    Dupã o sãptãmânã de întrevederi si discutii cu guvernatorul Transilvaniei Boczko Dániel, alte persoane oficiale (John Paget), neajungându-se la solutii viabile pentru starea revolutionarã precarã, s-a înlesnit calea delegatiei românesti spre fratii lor din muntii Apuseni, în tabãra lui Avram Iancu.
    În ziua de 26 iulie 1849, Nicolae Bãlcescu, Petrache Nenisor, Alecu Manu, G.I. Vernescu, si, probabil, Dincã si Racovitã, pãrãsesc Clujul, îndreptându-se prin Floresti, Sãvãdisla, Iara spre tabãra din munti a lui Avram Iancu, unde au ajuns peste 2 zile, la 28 iulie 1849. "Iancu cu bratele deschise i-a primit pe cei din România", îsi va aminti mai târziu un martor ocular.
    Pentru împãcarea celor douã revolutii era prea târziu...
Dupã înfrângerea revolutiei si instaurarea regimului absolutist, Clujul îsi pierde din importanta politicã, capitala principatului fiind mutatã la Sibiu, pentru a fi mai usor de supravegheat de autoritãtile vieneze. Clujul trece sub autoritatea directã a comisarului civil districtual.
    În viata orasului începe o nouã perioadã. Continuã sã detinã un rol militar-administrativ, fiind doar centrul unuia dintre cele 6 districte militare ale Transilvaniei, având sub autoritate un teritoriu cuprinzând peste 400.000 de locuitori.
    Clujul devine în acesti ani sediul unor organisme economice importante, tot asa cum învãtãmântul mediu si superior, institutiile spirituale, de culturã si artã se impun tot mai mult pe plan national si european.

sus

Revolutaia de la 1848-1849

Ample miscãri revolutionare din anul 1848 cuprind si Clujul, capitala Guberniului. El oferã un tablou contradictoriu, acela de centru revolutionar, pe de o parte, si centru al reactiunii nobiliare pe de altã parte. Clujul este deci, teatrul unor frãmântãri politice si armate, ocupat fiind când de trupele imperiale austriece, când de cele revolutionare.
Ideile revolutiei europene au cuprins, în primul rând, tinerimea (maghiari, români, sasi) de la facultãti, academii si gimnazii, care primesc si rãspândesc manifeste, proclamatii si se manifestã chiar în stradã. "Acest tineret nu numai se înfierbânta prin proclamatii scria T. Cipariu dar le copia, le rãspândea, la ducea din sat în sat".