Opera Română Cluj-Napoca
foto | Cluj-Napoca | cultură | Programul
spectacolelor curente
Înaintea Unirii Transilvaniei cu Regatul României în
anul 1918, românii transilvăneni nu au dispus de o operă sau un
teatru liric stabil, românesc. În aceste condiţii muzicienii
profesionişti şi amatori au cătat alte modalităţi de
organizare în vederea activităţii artistice.
Astfel au luat fiinţă în centrele culturale din
Transilvania, aşa numitele reuniuni de muzică şi cântări,
care au obţinut rezultate absolut remarcabile. Sibiul aprezentat pentru
prima dată o operă interpretată de români în limba română:
„O noapte în Granada” de Kreutzer (1882), sub conducerea profesorului şi
compozitorului Gheorghe Dima, urmând creaţia autohtonă „La
şezătoare” de Tineriu Brediceanu (1908) şi operele „Secretul
Suzanei” de Eramo Wolf Ferrari şi „Cavalleria rusticana” de Pietro
Mascagni (1913). Tot sub conducerea lui Gheorghe Dima, Reuniunea de Muzică
din Braşov prezintă în 1913 „Cavalleria rusticana” şi icoana
de la ţară „La şezătoare”, această creaţie
românească fiind preluată şi de către artiştii români
din Bistriţa (1913), sub conducerea muzicală a lui Hermann Klee.
Momentele culturale amintite, fac
dovada faptului că înfiinţarea Operei Române din Cluj-Napoca este
strâns legată de puternica înflorire a vieţii muzicale din
Transilvania de la mijlocul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al
XX-lea, continuând dezvoltarea unei autentice tradiţii culturale
româneşti.
Opera
Română din Cluj-Napoca este prima
instituţie lirico-dramatică de stat din România, care a lua
fiinţă sub titulatura de Opera Naţională din Cluj, odată
cu Teatrul Naţional şi Conservatorul de Muzică, prin decizia
Consiliului Dirigent- organ executiv al Marelui Sfat Naţional Român
instituit pentru administrarea Transilvaniei decizie datâtă Sibiu, 18
septembrie 1919.
Sub conducerea unor
personalităţi artistice de marcă precum tenorul Constantin
Pavel, dirijorul italian Egisto Tango, compozitorul Tiberiu Brediceanu,
baritonul de faimă mondială Dimitrie Popovici-Bayreuth, au
fost surmontate în decurs de câteva luni, dificultăţile legate de
alcătuirea efectivă a unui ansamblu de operă. Primele reprezentaţii au constat în două
concerte simfonice, la datele de 13 şi 14 mai 1920 sub conducerea
dirijorului ceh Oskar Nebdal.
Spectacolul
inaugural a avut loc la 25 mai 1920, cu opera AIDA de Giuseppe Verdi,
interpretată în limba română, sub conducerea dirijorului Alfred
Novak, în regia artistică a primului director al instituţiei –
Constantin Pavel, fiind şi primul interpret al rolului „Radames”.
Este impresionantă activitatea
şi realizările noii opere din chiar primele două stagiuni,
1919-1920 şi 1920-1921, totalizând 99 de reprezentaţii, cu operele
AIDA, FAUST de Gounod, MADAMA BUTTERFLY de Puccini, LUCEAFĂRUL de N.
Bretan, CAVALLERIA RUSTICANA de Mascgni, TANNHÄUSER de Wagner, 15 concerte
simfonice susţinute de „Orchestra Operei Naţionale din Cluj” –
după cum menţionează afişele păstrate în arhiva
Operei.
Opera clujeană pierde titulatura
de Operă Naţională odată cu promulgarea, la 23 iulie
1921 a legii pentru înfiinţarea Operei Române de Stat din Cluj la
Timişoara. La 21 decembrie 1945, Opera Română îşi reia
activitatea la Cluj reîncepându-şi reprezentaţiile cu opera AIDA. Dar
la Timişoara au rămas germenii unei noi opere – Opera Română
Timişoara.
De la
înfiinţare şi până în prezent, pe scena Operei Române din
Cluj-Napoca au fost prezentate peste 200 de titluri de operă, operete
şi balete din repertoriul universal demonstrând o largă deschidere
spre toate şcolile şi stilurile, de la operele lui Mozart (NUNTA LUI FIGARO, FLAUTUL FERMECAT, DON GIOVANNI, COSI FAN
TUTTE, RĂPIREA DIN SERAI), Beethoven, Cimarosa şi Weber,
până la Rossini, Bellini, Donizetti, Verdi (AIDA,
TRAVIATA, RIGOLETTO, TRUBADURUL, BAL MASCAT, ERNANI, OTELLO, FORŢA
DESTINULUI, DON CARLO, NABUCODONOSOR, FALSTAFF), Bizet, Dargomîjski,
Moniuzsko, Wagner (TANNHAUSER, LOHENGRIN, TRISTAN
ŞI ISOLDA, WALKIRIA, OLANDEZUL ZBURĂTOR, MAEŞTRII
CÂNTĂREŢI DIN NURNBERG), Bizet, Massenet, Meyerbeer,
Ceaikovski (EVGHENI ONEGHIN, MAZEPPA, DAMA DE
PICĂ, LACUL LEBEDELOR, SPĂRGĂTORUL DE NUCI), Puccini (TURANDOT, MADAMA BUTTERFLY, BOEMA, TOSCA, MANON LESCAUT,
TRIPTICUL, FATA DIN VEST), Saint- Saéns, Mascagni (CAVALLERIA RUSTICANA, MĂŞTILE),
Musorgski (BORIS GODUNOV), Prokofiev (LOGODNA LA MĂNĂSTIRE, baletele
CENUŞĂREASA ŞI ROMEO ŞI JULIETA), Leoncavallo,
Humperdink, Britten Suchon, precum şi peste
patruzeci de creaţii româneşti – multe în premieră absolută
– culminând cu OEDIP de George Enescu (premiera – 5
iunie 1995) iar în sezonul muzical 1997-1998, în coproducţie cu Academia
de Muzică „Gh. Dima” şi Filarmonica de Stat „Transilvania” –
MEŞTERUL MANOLE de Sigismund Toduţă.
Pe scena clujeană au evoluat alături de valoroşii artişti
clujeni, cântăreţi celebri, cea mai mare parte de notoritate
mondială, ca : JOHNN SULLIVAN, JOVTA FUENTES, ALFRED PICCAVER, LIDIA
LIPKOVSKA, MARIO ALBANESE, JEANINE MICHEAU, PAVEL LISITIAN, ELMO CLOE, VERA
AMERIGHI RUTILI, LUCIONE NERONI, SIMANDI JOZSEFF, ARTHURO TAMBURINI, JULIUS
KATONA, MIRIAM PIRAZZINI, ŞTEFANIA MOLDOVAN, GIUSPPE CAMPORA, VALTER
MONACHESI, CLAUDIA PARADA, SALVATORE CATANIA, IRINA ARHIPOVA, VLADIMIR PIAVKO,
VIRGINIA ZEANI, NICOLA ROSSI LEMENI, PAATA BURCHULADZE, IVAN PETROF, SALVATORE
PUMA, NIKOLA NIKOLOV, ALEXANDRINA MILCEVA, AMELIA BENVENUTTI, BELLA RUDENKO,
MARIA BIEŞU, TODOR KOSTOV, MARIA BOHACEK, VASILI TRETIAK, ALDO PROTTI,
GIUSEPPE DI STEFANO, precum şi artişti români de renume mondial:
ZANAIDA PALLY, ARTA FLORESCU, GEORGE FOLESCU, GHEORGHE NICULESCU BASSU, NICOLAE
HERLEA, LUDOVIC SPIESS, CORNELIU MURGU, MARIA SLĂTINARU NISTOR, FLORIN
FĂRCAŞ, FLORIN DIACONESCU, ANGELA GHEORGHIU, FELICIA FILIP, EMILIA
OPREA, IONEL VOINEAG, ELENA MOŞUC.
La pupitrul dirijoral s-au aflat
PIETRO MASCAGNI, EDMONDO DE VECCHI, IONEL PERLEA, GLAUCO CURIEL, ATILLO
D’ORAZZI, GEPRGE ENESCU, CARLO FELICE CILARIO, KURT ADLER, GEORGE GEORGESCU,
ROMEO RAICEV, ANDREAS PARADIS, GEORGE BYRD, NAPOLEONE ANNOVAZZI, BENITENDE
NEGLIA, MIKI INOUE, ANTON RONAI, JEAN BOBESCU, CONSTANTIN BUGEANU, EUGEN
LAZĂR, ANATOL CHISADJI, ALEXANDRU TABAN, PETRU SBÂRCEA, CRISTIAN MANDEAL,
EMIL SIMON, ION IANCU, VITTORIO GAIONI, CORNELIU CALISTRU, HARI BELA, EMIL
MAXIM, GHEORGHE VICTOR DUMĂNESCU.
Dintre regizorii care au realizat
mari spectacole pe scena Operei Române amintim pe CONSTANTIN PAVEL, JEAN
RÎNZESCU, JOSÉ ARATI, PANAIT VICTOR COTTESCU,
ALEXANDRU SINBERGER, NICOLAE BRETAN, VICTOR PAPILIAN, ANGHEL I. ARBORE,ILIE
BALEA, VIOREL GOMBOŞIU, RODICA POPESCU MOISA, DINU CERNESCU, IONEL PANTEA,
CARMEN DOBRESCU, DIMITRIE TĂBĂCARU, EMIL STRUGARU, ION PISO, VICTOR
IOAN FRUNZĂ, ALEXANDRU FĂRCAŞ, RAREŞ TRIFAN, precum şi
scenografii WALTER IDMANN, SILVIU BOGDAN, GHEORGHE CODREA, MIHAIL NEMEŞ,
VALER VASILESCU, ANDREI ŞCHIOPU, T.TH. CIUPE arh. CĂTĂLIN I.
ARBORE, HORIA POPESCU, LIVIA PISO, ADRIANA GRAND, MIHAI CIUPE, WITLINGER
MARGIT, GRIGORE GORDUZ.
Coregrafii care au dat stălucire
corpului de balet al Operei clujene sunt : IOSIF LIGHETI, ELENA PENESCU LICIU,
ROMAN MORAWSKI, OLEG DANOVSKI, GABRIELA TAUB-DARVAS, VASILE CĂPUŞANU,
EVA MAKSAY, ALEXANDRU SCHNEIDER, VASILE MARCU, VASILE SOLOMON, ADRIAN
MUREŞAN.
Printre soliştii clujeni
prestigioşi pe scenele de operă ale lumii se numără: TRAIAN
GROZĂVESCU, LYA POP, ANA ROZSA-VASILIU, ACA DE BARBU, FLORICA
CRISTOLOVEANU, RITTA MĂRCUŞ, TOMEL SPĂTARU, DINU BĂDESCU,
PETRE ŞTEFĂNESCU GOANGĂ, CONSTANTIN UJEICU, LYA HUBIC, LIVIA
LISEANU, TRAIAN POPESCU, ION PISO, LUCIA STĂNESCU, NICULINA MIREA, ION
BUZA, DAVID OHANESIAN, OCTAV ENIGĂRESCU, TEODOR ANASTASIU, MUGUR BOGDAN,
VASILE CĂTANĂ, MAGDALENA CONONOVICI, ALEXANDRU FĂRCAŞ,
ZENAIDA PALLY, PARAMON MAFTEI, IONEL PANTEA, DAN SERBAC, ANGELA NEMEŞ,
EMIL GHERMAN, MIRCEA MOISA, MIRCEA RADU SÂMPETREAN, RODICA TOMA, ELENA ANDRIEŞ
MOLDOVAN, baritonul ALEXANDRU AGACHE şi mezzosoprana CARMEN OPRIŞANU
– prezenţi pe cele mai mari scene de operă ale lumii, tenorii MIHAI
ZAMFIR – prim solist al Operei din Bremen, ION TUDOROIU – Germania şi ION
POJAR – SUA, SIMONA NOJA – prim balerină a Operelor din Viena şi
Düsseldorf, LILIANA BIZINECHE – solistă a Operei din Lisabona,
mezzosoprana ELENA CASIAN – Italy, soprana TATIANA LISNIC, mezzosoprana MIHAELA
UNGUREANU, tenorul COSMIN IFRIM – solişti ai Operei din Viena.
Prin turneele
sale în Italia (douăzeci şi unu de turnee începând din anul 1971,
dintre care ultimele nouă, consecutiv pe scena celebrului „Teatro Verdi”
din Florenţa), Olanda (unsprezece turnee începând din anul 1994),
Germania, Belgia, Luxemburg, Austria, Anglia, Elveţia, Franţa, sau
mai vechile turnee în Bulgaria, ex.- Uniunea Sovietică, ex.- Cehoslovacia,
colectivului Operei Române i-au fost
recunoscute valoroasele calităţi şi potenţialul artistic
excepţional. Aceleaşi aprecieri sunt cucerite şi de către
merituosul corp de balet al Operei clujene – Ansamblul Laureat al Concursului
Internaţional de Balet de la Iaşi, ediţia 1992, precum şi
de Orchestra de Cameră „Cluj” a Operei. În luna iunie 2000, Ansamblul
Operei Române Cluj-Napoca a participat la cea de-a şaptea ediţie a
Festivalului Internaţional de Operă şi Balet „ASPENDOS” –
Antalia, Turcia, cu opera BOEMA, înregistrând un succes deosebit.
Documentele de stat precum şi
cele din arhiva Operei Române din Cluj-Napoca, atestă o continuitate
perfectă pe parcursul celor 84 de ani de la înfiinţarea acestei
prestigioase instituţii de artă. Datorită vastului său
repertoriu şi a înaltului profesionalism demonstrat chiar de al prima
reprezentaţie, nivel la care s-au menţinut generaţiile de
realizatori artistici şi interpreţi vocali, balerini şi
instrumentişti, Opera Română din Cluj-Napoca s-a bucurat întotdeauna
de faima unei instituţii de cultură reprezentativă a României, o
perlă a Transilvaniei.